Cand ar trebui sa ne ingrijoreze durerea in piept?
Friday, May 24th, 2013 | 2 comentarii

Durerea la nivelul toracelui are multiple cauze, incepand cu cele mai putin ingrijoratoare, cum ar fi durerile musculo-scheletale, nevralgii intercostale si pana la cele cu risc mai mare, cum ar fi pneumonii, pericardite (inflamatie sau lichid in jurul inimii), pleurezii (“apa la plamani”), boala coronariana ischemica (angina pectorala, infarct miocardic), disectie aorta.

In ambulator, o cauza frecventa pentru prezentarea la cardiolog a pacientilor tineri si adesea fara niciun factor de risc cardiovascular este prezenta “intepaturilor”, pe care pacientii le atribuie in mod gresit inimii. Durerile cu caracter de intepatura, durata de secunde si localizate punctiform nu sunt cauzate de inima, chiar daca sunt resimtite in dreptul inimii. Durerile care se accentueaza la presiunea asupra zonei dureroase sunt adesea cauzate de articulatiile dintre coaste si stern. Si atacurile de panica pot determina senzatie de constrictie la nivelul toracelui, senzatie de lipsa de aer si palpitatii.

De asemenea, durerile surde, cvasipermanente, legate de pozitii incorecte ale coloanei vertebrale, influentate de miscarea toracelui, pot iradia in dreptul inimii, putand aduce pacientul la medicul cardiolog. Acestea se pot asocia cu senzatia de “amortire” resimtita la nivelul bratelor. Refluxul gastro-esofagian poate determina arsuri in zona sternului , insa acestea apar de obicei dupa o masa copioasa si in pozitie orizontala in pat, spre deosebire de durerea cu caracter de arsura/presiune/greutate/gheara din angina pectorala care apare la efort fizic, poate iradia spre gat/mandibula/umar si brat stang si cedeaza la incetarea efortului sau la nitroglicerina.

Daca durerea in piept apare dupa o viroza, dupa un episod febril, este insotita de tuse, influentata de pozitia corpului si respiratie, trebuie exclusa prezenta lichidului in jurul inimii sau plamanului prin ecocardiografie, respectiv radiografie toracica daca exista modificari la examenul clinic. Acelasi tip de durere poate fi intalnita cand un cheag mic de sange ajunge in plaman determinand infarct pulmonar. Cand acest cheag este mare, poate determina lipsa de aer, pierderea starii de constienta si risc crescut de deces.

Teama cea mai mare (si justificata) a pacientilor ramane infarctul miocardic. Cand ne aflam in fata unui pacient cu durere toracica, o intrebare importanta este daca pacientul respectiv are factori de risc pentru infarct. Acelasi lucru ar trebui sa se intrebe si pacientii, iar motivele de ingrijorare trebuie sa fie mai mari atunci cand sunt fumatori, au valori mari ale tensiunii arteriale, colesterol sau trigliceride mari, diabet, antecedente in familie de boli cardiovasculare, sunt obezi, sedentari sau supusi unui stres intens.

Durerea in infarctul miocardic este de obicei foarte intensa, poate fi insotita de lipsa aerului, transpiratii, greturi si varsaturi, pierderea starii de constienta. Ea poate iradia la nivelul gatului, umarului si bratului stang, epigastrului. O astfel de durere la o persoana cu factori de risc cardiovascular trebuie sa alarmeze pacientul si necesita solicitarea ambulantei si efectuarea unei electrocardiograme, pentru ca in cazul unui infarct timpul scurs pana la initierea tratamentului este foarte important, iar mortalitatea crescuta, in special in primele ore, de multe ori pacientul decedand inainte de a ajunge la spital.

O alta afectiune severa este disectia de aorta (ruptura unui perete al vasului mare care duce sangele de la nivelul inimii in periferie). Aceasta se manifesta prin durere toracica intensa, sfasietoare la nivelul toracelui, poate iradia in spate, are risc crescut de deces si apare la pacientii cu hipertensiune arteriala severa si factori de risc cardiovascular, dar si la tineri cu anomalii ale tesutului conjunctiv si aorta dilatata (sindrom Marfan etc.).

Durerea in piept are un spectru larg de cauze, care trebuie atent evaluate, iar in ceea ce priveste afectiunile severe precum infarctul miocardic, disectia de aorta, solutia ideala este preventia, dar acest subiect necesita un articol aparte.

2 raspsunsuri la Cand ar trebui sa ne ingrijoreze durerea in piept?

  1. Claudia Cioroiu says:

    Stimata Doamna Doctor,

    Am 38 ani. Lucrez la birou (8,5 ore jumatate pe zi), am doi copii (6,5 si 2,5 ani). Imi place sportul si practic sport (inot, jogging si fitness). Am remarcat ca in timpul jogging-ului dupa o perioada de alergat, nu alerg mai mult de 30 minute, maxim de 40 minute de trei ori pe saptamana, cu pauze dupa 10, 15 minute de alergat mi se pune ca un bolovan in piept si nu ma oxigenez cum trebuie (vreau sa respir si resimt acel bolovan, acea greutate in piept). Dupa ce termin sedinta de alergat in ziua respectiva, chiar a doua zi resimt ca o oboseala, sfarseala generala. La fel in cazul alergarii pe banda la sedinta de fitness. Resimt o sfarseala, care se prelungeste a doua zi. As avea o problema cu inima? Nu am antecedente in familie si nu am mai avut probleme cu inima. Sunt incapatanata in a face sport. De altfel cel mai bine ma simt cand practic inot. Dar la fel am inteles ca este periculos sa faci sport daca ai probleme cu inima.
    Va multumesc anticipat.

    • Dr. Lacramioara Petrescu says:

      Buna ziua, este foarte bine ca faceti sport. Banuiesc ca nu fumati si ca aveti analizele de sange in regula. Este bine sa va faceti un control cardiologic, daca nu ati facut niciodata, cu ecografie si test efort pentru a elimina orice risc.